sâmbătă 03. ianuarie 2009 Curs de prelucrarea pietrei împreună cu elevi ai Grupului Şcolar CAROL I

De la: Vincent Beteau

În luna noiembrie a acestui an am avut plăcerea de a-mi împărtăşi o parte din cunoştinţe tinerilor de la o şcoală profesională din Sibiu în cadrul unui curs practic organizat cu sprijinul Deutsche Gesellschaft e.V. Berlin. Acest curs a avut loc în perioada de practică a elevilor şi le-a dat ocazia să lucreze o dată cu un pietrar, deoarece în şcoală nu există niciun profesor specializat pe această meserie. Sper că acest curs le-a oferit posibilitatea de a învăţa ceva nou şi benefic.

Aşa cum a fost planificat, la acest curs au participat şapte tineri, însă numeroşi alţi elevi care s-au aflat în trecere prin atelierul şcolii au putut prinde câteva noţiuni simple cu privire la tăierea pietrei. Deşi conştinciozitatea nu reprezintă o calitate renumită în aceste clase unde de multe ori lipsesc mijloacele necesare lucrului, eu am perceput prezenţa regulată la curs a acestor elevi precum şi seriozitatea cu care au lucrat ca fiind foarte încurajatoare. Ceea ce m-au surprins au fost curiozitatea şi motivaţia de care au dat dovadă aceşti elevi.

Deşi condiţiile de lucru nu au fost întotdeuna ideale (lipsa uneltelor, elevi care treceau prin atelier etc.), elevii care au participat la curs s-au concentrat asupra muncii lor încercând să avanseze cât mai repede şi să ajungă la nivelul următor. Comunicarea între elevi şi mine, care nu vorbim aceeaşi limbă a fost facilitată prin faptul că Anda a tradus, fapt care pentru ei nu a reprezentat nicio problemă : s-au adaptat foarte bine la această situaţie şi au reuşit chiar să o vadă cu umor.

Oboseala fizică pe care unii dintre ei au resimţit-o precum şi faptul că lucrul a avansat încet, deoarece necesită multă răbdare şi perseverenţă, au reprezentat motivele principale care i-au făcut să se plângă, însă niciodată pentru prea mult timp : încurajări şi mici provocări i-au făcut întotdeună să reînceapă lucrul cu voie bună. În general atmosfera de lucru a fost foarte plăcută deşi au existat inevitabilele situaţii în care a trebuit să calmăm spiritele deoarece unii elevi, fiind atât de mândri de faptul că lucrează cu piatră nu au putut să se abţină să nu ofere un mic spectacol colegilor aflaţi în trecere.

La început elevii au învăţat să taie o suprafaţă plană folosind blocuri vechi de piatră împrumutate de Biserica Evanghelică pentru a le primi înapoi prelucrate. La final au reuşit să taie blocuri întregi care vor fi utilizate pentru restaurarea catedralei. Prin acest schimb elevii au obţinut piatra necesară şi au putut lucra la exingenţele şi cu satisfacţiile pe care le implică un proiect real. Apoi elevii au trecut mai departe, executând profile cu unghiuri interioare şi exterioare şi o mică arcadă din mai multe blocuri de piatră, pe care am înbinat-o în ultima zi de lucru. Aceste bucăţi de piatră precum şi uneletele cumpărate pentru această ocazie au rămas la şcoală şi sperăm că vor fi utilizate din nou cât mai curând posibil.

Mulţumit de reuşita acestui curs, domnul director ne-a mulţumit călduros şi ne-a încurajat să repetăm această experienţă cât mai curând posibil. Şi elevii s-au simţit foarte bine de-a lungul celor două săptămâni, cum ne-au spus în timpul diferitelor noastre discuţii şi în special la final când i-am dus la Biserica Evanghelică pentru a vedea unde vor fi montate blocurile de piatră în vara la următoarea întâlnire a calfelor. Câţiva dintre elevi şi-au manifestat deasemenea interesul de a participa şi la atelierele din vara.

Pentru mine această experienţă a fost cu siguranţă una pozitivă datorită plăcerii pe care o simţi când îţi poţi transmite mai departe cunoştinţele şi mândriei cu care elvii au primit aceste noi competenţe, pe care sper că vor avea ocazia să le dezvolte ulterior.

Sper ca acest gen de acţiuni să le încurajeze şi pe alte calfe să facă acest lucru, pe care l-au făcut şi Daniela şi Ed înintea mea, la o şcoală de tâmplari.

Numai bine,

Vincent Beteau, C. T. D. P. D. D.

---

Categorii(e): asociaţiei, Raport